Un accident vascular cerebral (AVC) apare atunci când un vas de sânge (o arteră) care furnizează sânge la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un cheag de sânge.
În câteva minute, celulele nervoase din acea zonă sunt afectate şi ele pot muri în câteva ore. Ca rezultat, acea parte a corpului care este controlată de zona afectată a creierului nu mai poate funcționa adecvat.
În cazul în care apar simptome ale unui AVC este necesar un tratament de urgență, exact ca şi în cazurile de infarct miocardic. În cazul în care tratamentul medical este început cât mai curând după apariția simptomelor, cu atât mai puține celule nervoase vor fi afectate permanent. Prezența de simptome ale accidentului vascular cerebral impune un consult medical de urgență.
Simptomele generale ale accidentului vascular cerebral
Probabilitatea unui accident vascular cerebral creşte odată cu vârsta, îndeosebi după 65 de ani. Incidența este mai crescută la bărbaţi, la cei care au mai avut în familie asemenea boli şi la cei cu atacuri ischemice tranzitorii în antecedente.
De asemenea, riscul este mai mare la femeile care iau contraceptive şi care, în acelaşi timp, fumează sau au migrene frecvente.
Există o serie de semne care trebuie să ne atragă atenția asupra unui accident vascular cerebral iminent.
Acestea sunt:
– oboseală sau amorțire simtite la mână, la picior sau la muşchii fetei, de obicei doar pe o singură parte;
– dificultate de a vorbi sau de a înțelege cuvintele, pierderea salivei prin coltul gurii;
– tulburări de vedere sau pete în câmpul vizual;
– mici pierderi de echilibru sau de precizie în efectuarea unor mişcări;
– senzatia de ameteală sau leşin care se repetă; dureri de cap apărute brusc, inexplicabil;
– modificări ale personalității, ale comportamentului: iritabilitate, nerăbdare, suspiciune.
Dacă asemenea simptome apar la o vârstă încă tânară, de 30-40 de ani, se impune prezentarea de îndată la un medic specialist.
Există însă o serie de factori care sunt implicaţi în producerea accidentelor vasculare cerebrale şi care pot fi influențați printr-un stil de viaţă adecvat. Aceşti factori sunt:
– hipertensiunea arterială suprasolicită peretele arterelor, situație care, în timp, duce la slăbirea rezistenței acestora;
– fumatul, prin substanțele chimice ale fumului de țigară, afectează proprietățile sângelui, făcându-l mai predispus la formarea de cheaguri
– nivelul crescut de colesterol în sânge duce la acumularea colesterolului în pereții arteriali, accelerând progresia aterosclerozei.
Accidentul vascular cerebral poate fi ischemic sau hemoragic.
Simptomele datorate accidentului vascular cerebral ischemic diferă de cele ale celui hemoragic. Simptomele depind de asemenea de localizarea cheagului de sânge sau a hemoragiei si de extinderea regiunii afectate.
Simptomele AVC ischemic (cauzat de un cheag ce a blocat un vas de sânge) apar de obicei în jumătatea corpului opusă zonei din creier în care este cheagul. De exemplu, un AVC in partea dreaptă a creierului dă simptome în partea stângă a corpului. Simptomele unui AVC hemoragic (cauzat de o sângerare în creier) pot fi similare celor produse de AVC ischemic, dar se deosebesc prin simptome legate de tensiunea crescută în creier, cum ar fi dureri de cap severe, greață şi vărsături, “înțepenirea” gâtului, amețeli, convulsii, iritabilitate, confuzie și posibil stare de inconştientă. Simptomele unui AVC pot progresa în curs de câteva minute, ore sau zile, adesea în mod treptat.
De exemplu, slăbiciunea uşoară poate evolua spre o incapacitate de a mişca brațul şi piciorul de pe o parte a corpului. În cazul în care accidentul vascular cerebral este provocat de un cheag de sânge mare (ischemic), simptomele apar brusc, în decurs de câteva secunde. În cazul in care o arteră care este îngustată deja de ateroscleroză este blocată, de obicei simptomele se dezvoltă gradat, în curs de câteva minute sau ore, sau mai rar, în câteva zile.
Factorii de risc pentru un accident vascular cerebral pot fi controlați sau nu.
Anumite afecțiuni pot crește riscul de AVC. În cazul în care aceste afecțiuni pot fi ținute sub control, riscul de AVC poate scădea.
Factorii de risc care pot fi controlaţi sunt:
– Tensiunea arterială crescută (hipertensiunea) este al doilea factor de risc ca importanţă după vârstă.
– Diabetul zaharat. Aproximativ un sfert din persoanele cu diabet decedează prin AVC. Prezența diabetului creşte de 2 ori riscul de accident vascular cerebral din cauza afectării circulaţiei care apare în această boală.
-Nivelul crescut de colesterol din sânge poate duce la afecțiuni ale arterelor coronare şi la infarct miocardic, care la rândul lor determină lezarea musculaturii inimii (miocardului), iar aceasta la rândul ei poate determina creșterea riscului de AVC.
– Afecțiuni ale arterelor coronare, care pot determina apariția unui infarct miocardic şi a unui accident vascular cerebral.
-Alte afecțiuni cardiace, precum fibrilația atrială, endocardita, afecțiuni ale valvelor cardiace, foramen ovale patent (malformație cardiacă congenitală ce se caracterizează prin existenţa unui mic orificiu intre cavitatea dreaptă şi cavitatea stângă a inimii).
– Fumatul, inclusiv fumatul pasiv.
– Lipsa activităţii fizice
– Obezitatea.
– Consumul crescut de alcool: Persoanele care consumă excesiv alcool au un risc mare de AVC. Beția alcoolică se defineşte prin consumul a mai mult de 5 pahare, iar cei care obișnuiesc să se îmbete sunt cei mai predispuși.
– Folosirea de cocaină sau de alte droguri ilegale.
REFERINȚE:
http://www.sfatul medicului.ro/Accidentul-
http://www.europeeye.ro/blog/
http://www.viatatasanatoasa.
Leave a Comment