Legătura dintre gastrită și Helicobacter Pylori, bacteria care a infectat peste 50% din populația lumii. Specialiștii clinicii DigestMed vorbesc despre simptome, diagnostic, tratament și riscuri
- Peste 50% din populația lumii are infecție cronică cu Helicobacter Pylori, o bacterie responsabilă pentru apariția celor mai multe cazuri de gastrită. Majoritatea persoanelor infectate sunt asimptomatice.
- Unul din 10 oameni prezintă simptome de afectare gastrică – durere de stomac, arsuri, senzație de prea plin, sațietate precoce, greață sau vărsături. Din fericire, doar 20% dintre aceștia prezintă modificări ale mucoasei gastrice la explorarea endoscopică.
- Pană la 90% din cazurile de ulcer duodenal sunt cauzate de infecția cu bacteria Helicobacter pylori.
- Aproximativ 2/3 din populația României are o suferință gastrică.
Gastrita și ulcerul peptic sunt afecțiuni cu o frecvență foarte ridicată pe plan mondial. Datele statistice arată că aproximativ 2/3 din populatie are o suferință gastrică. Gastrita reprezintă un grup de afecţiuni inflamatorii ale mucoasei gastrice, afecţiuni care pot fi simptomatice sau asimptomatice, de etiologii variate.
”Gastrita este determinată de agenţi infecţioşi (bacterii, virusuri, fungi, paraziţi), agenţi medicamentoşi (aspirina, antiinflamatoarele nesteroidiene), condiţii asociate (alcoolul, fumatul, ciroza hepatică, boala cronică de rinichi, stomacul operat). Dintre agenţii infecţioşi cel mai frecvent se întâlneşte infecţia cu bacteria Helicobacter pylori, care se află la nivelul mucoasei gastrice”, explică Dr. Tudor Arbănaș, medic primar gastroenterolog și colaborator al clinicii DigestMed.
Studiile arată că bacteria Helicobacter Pylori infectează peste 50% din populația globului. Toți pacienții infectați dezvoltă inflamația mucoasei gastrice, totuși majoritatea lor sunt asimptomatici.
Răspândirea acestei bacterii poate fi legată de nerespectarea unor măsuri de igienă. ”În primul rând este vorba de igiena deficitară a mâinilor când mâncăm. În plus, uneori putem mânca fructe și legume fără să le spălăm suficient. Bacteria se transmite, cel mai frecvent, fecal-oral sau prin salivă. În ceea ce privește saliva, pentru a preîntâmpina acest tip de transmitere ar trebui să spălăm foarte bine tacâmurile și farfuriile. Astfel preîntâmpinăm transmiterea bacteriei de la adulți, care o au mai frecvent, la copii”, spune medicul gastroenterolog Bianca Istratie de la clinica DigestMed.
”Al doilea factor de risc se referă la consumul de antiinflamatoare nonsteroidiene. Aici trebuie să avem grijă să asociem un antisecretor gastric, substanțe precum pantoprazolul sau omeprazolul”, explică medicul Bianca Istratie.
Medicul Tudor Arbănaș explică și care sunt semnele care ne indică prezența unei gastrite: ”Majoritatea pacienților care au gastrită sunt complet lipsiți de simptome și prezența ei nu îi pune în niciun fel în pericol. În cazul celor care au simptome, ei simt de obicei arsură sau durere în capul pieptului, senzația de prea plin după ce iau masa, greață sau vărsături. Dar aceste manifestări nu sunt caracteristice gastritei. Doar 1 din 5 pacienți cu astfel de manifestări au afecțiuni organice ale stomacului”.
Diagnosticul de gastrită se stabilește doar în urma unui consult de specialitate al medicului gastroenterolog. Medicul identifică semnele gastritei în urma anamnezei, pe baza simptomelor, a examinării și a istoricului medical al pacientului, însă există și alte teste care pot fi utile- de exemplu testarea infecției cu Helicobacter pylori. Tipul de analiză diferă în funcție de recomandarea medicului specialist – test de sânge, test din materiile fecale sau test respirator.
Diagnosticul definitiv presupune realizarea unei endoscopii digestive superioare. Aceasta constă în introducerea în gura pacientului a unui tub flexibil dotat cu o cameră de filmat în vârf, pentru a vizualiza esofagul, stomacul și duodenul. În acest fel se pot preleva și biopsii pentru analize amănunțite.
Specialistul DigestMed, Bianca Istratie, explică în ce constă tratamentul gastritei: ”Presupune administrarea mai multor substanțe. Se pot administra substanțe antiacide, blocanți ai histaminei, inhibitori ai pompei de protoni. În cazul în care vorbim despre infecția cu Helicobacter pylori tratamentul se efectuează cu antibiotice și cu inhibitori de pompă de protoni. În ceea ce privește gastritele declanșate de antiinflamatoarele nonsteroidiene administrate în mod prelungit, se poate recomanda, acolo unde este posibil, întreruperea tratamentului cu astfel de substanțe. Dacă nu este posibil să întrerupem administrarea, asociem un antisecretor gastric. Dacă este o gastrită produsă prin reflux biliar se pot administra chelatori ai sărurilor biliare”.
Pe de altă parte, infecția cu Helicobacter pylori poate duce la dezvoltarea ulcerului duodenal. De altfel, până la 90% din cazurile de ulcer duodenal sunt cauzate de infecția cu bacteria Helicobacter pylori. Uneori se poate ajunge la perforații ale peretelui duodenal. La un mic procent de persoane, infecția cu Helicobacter pylori poate determina apariția cancerului gastric sau a limfomului gastric MALT, de obicei după vârsta de 45-50 de ani.
Specialiștii DigestMed, Bianca Istratie și Tudor Arbănaș, au realizat un webinar în care vorbesc despre aceste afecțiuni ale mucoasei gastrice. Materialul video poate fi urmărit pe pagina de Facebook a clinicii Digestmed. Cei doi medici vorbesc despre cauzele apariției gastritei, despre diagnosticare, dar și despre tratament. Este un produs video din care puteți afla informații esențiale pentru sănătatea dumneavoastră.
Leave a Comment