Prin muncă în exces înțelegem munci fizice extenuante (munci agricole, în construcții, minerit, sport, ridicare de greutăți constant), dar și activități solicitante cum ar fi statul mult în picioare, la fel de grav ca statul excesiv pe scaun. Atenție, statul mult pe scaun este noul fumat!
Predispuși la complicații sunt cei cu muncă de birou: funcționari publici, lucratori IT etc.
Mai multe despre efectul muncii în exces ne spune neurochirurgul Dan Benția.
Potrivit specialistului, în primul rând sunt accelerate modificările degenerative la nivelul coloanei vertebrale, cel mai des suferă coloana cervicală și cea lombară, deoarece sunt segmentele de mobilitate maximă.
Se accelerează modificările degenerative (degenerari la nivelul discurilor intervertebrale, depunere de osteofite (ciocuri), calcificari de ligamente, degenerarea elementelor de susținere a coloanei cu apariția de instabilități), toate acestea contribuind la posibilitatea apariției precoce a herniilor discale, a luxațiilor vertebrale (alunecări vertebrale) și apariția stenozelor de canal vertebral (diminunarea diametrelor canalului vertebral atât la nivel lombar și cervical, cu apariția de compresiuni sau apăsari asupra măduvei și a nervilor).
Pacienții vor dezvolta de timpuriu dureri la nivelul coloanei vertebrale, fie ea cervicală sau lombară, și dureri pe teritoriul unor rădacini nervoase, atât la nivelul membrului superior, cât și la nivelul membrului inferior.
Pacienții cu munci stresante pot ajunge devreme în existența lor, mai frecvent începând cu decada a III-a de viață, la consult neurochirurgical, cu problemele specifice mai sus enumerate, pot ajunge în secțiile de recuperare medicală. Iar în decadele a 3-a și a 4-a de viață chiar la intervenții operatorii neurochirurgicale.
Cei cu munci stresante pot dezvolta și probleme cerebrale. De exemplu, muncile enumerate mai sus au un impact și asupra sistemului nervos vegetativ, în speță sistemului nervos simpatic, se produc în exces adrenalină sau noradrenalină. Efectul pe termen lung poate produce modificari de arteroscleroză pe vasele cerebrale, hipertensiune arterială, dilatații ale vaselor cerebrale. Dacă modificările persistă se pot produce boli cardio-vasculare grave cum ar fi: accident vascular cerebral ischemic, accident vascular hemoragic, anevrisme cerebrale.
La secțiile de neurochirurgie se prezintă în mod constant bolnavi care depun muncă fizică în exces. Cele mai frecvente afecțiuni care ajung la noi, la neurochirurgi, sunt: herniile de disc cervicale și lombare, stenozele de canal cervical și lombar, spune neurochirurgul Dan Benția.
Dacă va fi nevoie de operație, ele se vor rezolva totusi minim invaziv, efectuându-se sub microscopul operator, cu incizii minime la piele, durata spitalizarii având minim o zi, iar bolnavul va putea reveni la muncă în timp scurt, cam în 3 săptămâni.
Recomandările mele sunt de a alterna perioadele de efort fizic cu repaus, statul în picioare cu statul jos, abținerea de la ridicări de greutăți mari (peste 10 kg în mod constant), reducerea factorilor de risc colateral (obezitatea), practicarea unor sporturi benefice pentru coloana (înotul), și, nu în ultimul rând, un control neurochirurgical precoce la apariția primelor simptome de boală.
Leave a Comment