Epilepsia afectează în lume peste 65 milioane de oameni. Ce trebuie să știm despre această boală, răspunsurile au fost oferite de Dan Benția, medic neurochirurg.
Epilepsia este o tulburare neurologică cronică comună, caracterizată prin apariția spontană a unor crize. Aceste crize vin după o serie de descărcări lente anormale în creier si diferă în funcție de locul din creier unde se localizează. În epilepsie, convulsiile au tendința de a se repeta și, de regulă, nu au o cauză ușor identificabilă.
Medicii se folosesc de simptomele specifice cum ar fi: fixarea privirii într-un punct fix, confuzie temporară, pierderea cunoștinței, mișcări necontrolate ale membrelor inferioare și superioare sau alte simptomelor psihice. Simptomele pot fi motorii, senzoriale, psihice și/sau autonome. Semnele diferă de la persoană la persoană. Comun tuturor este faptul că cele mai multe persoane cu epilepsie nu-și amintesc ceea ce se întâmplă înainte ca episoadele să aibă loc, cu atât mai mult ăn timpul atacului.
Epilepsia poate debuta la orice vârstă, dar s-a constatat că apare foarte des în timpul copilăriei. Nu s-a identificat un motiv anume pentru care o persoană poate dezvolta această stare. Din păcate oricine poate dezvolta epilepsie, indiferent de sex, rasă, vârstă, zonă geografică.
După studii repetate, medicii au stabilit printre cauzele epilepsiei: oxigenul scăzut în timpul nașterii, tumori cerebrale, meningita, demența și Alzhaimer, leziuni la cap, afecțiuni genetice ce duc la leziuni cerebrale, SIDA, AVC, encefalită.
În funcție de severitatea bolii, medicii vor stabili inițial o schemă de tratament medicamentos. Aceasta poate reduce/elimina numărul de convulsii. Un alt tip de tratament este folosirea stimulatorului de nerv vag, acest dispozitiv este plasat chirurgical sub piele pe piept și stimulează electric nervul care îți trece prin gât. Acest lucru poate preveni convulsiile. Ultima varianta ramane intervenția neurochirurgicală în timpul căreia se îndepărtează sau modifică acea zonă din creier care provoacă activitatea convulsivă. În cazul unei astfel de operații chiar se recurge la îndepărtarea părții din creier afectate, astfel în unele cazuri, pacientul va fi ținut treaz în timpul acestei intervenții chirurgicale încat să putem vorbi cu pacientul și să evităm îndepărtarea unei părți a creierului care controlează funcții importante, cum ar fi: vederea, auzul, vorbirea sau mișcarea.
După intervenția chirurgicală, unii oameni sunt capabili să reducă medicamentele anti-convulsive sau chiar să înceteze să le mai ia.
Leave a Comment